Viata la tara

Nu, nu e vorba de opera lui Duiliu Zamfirescu.E despre lumea taranilor, despre satul bunicilor unde e adunata atata lume cumsecade, dar cu atatea griji…Ei si-ar dori sa fie domni, invatatori sau doctori, din pricina asta isi indeamna permanent pruncii sa fie silitori si sa ajunga „cineva”. Sunt oameni simpli si muncitori, foarte veseli si foarte darnici.Uite, eu, de exemplu, de fiecare daca cand merg la bunici primesc o multime de-ale gurii, nu numai de la bunici, ci si de la matusi sau vecini.Sunt oameni obisnuiti sa imparta putinul pe care-l au pentru ca stiu ca Dumnezeu le va mai da. Pentru ei ziua de duminica e sfanta; aproape toata lumea merge la biserica pentru ca ei cred in divinitate si in transcendenta. Preotul e o instanta deosebit de importanta in microcosmosul taranilor.Daca ai probleme , te duci la preot si-i spui ce-ti apasa umerii si sufletul. Este o lume care are in centru credinta, si mai ales, Biserica. Ei se raporteaza tot timpul la ea. Spun rugaciunea de dimineata, de seara,de dinainte de masa, dupa-masa, inainte de inceperea lucrului si nu ies niciodata pe poarta inainte de a-si face Sfanta Cruce. Imbracamintea lor e simpla: ori haine cat mai uzate pentru lucru’ , ori straie taranesti insotite de opinci la sfintele sarbatori. Lucrul e mult;de dimineata de la 5 si pana seara la 11 cand se mulge vaca. Asta e viata de la tara, nu ai timp sa te plictisesti: mergi la polog sau la coasa, cari apa, hranesti animalele, cauti gaina de oua, maturi sau speli podelele, cari lemne si pui labosul pe foc, desfaci niste malai pentru pui, scoti cartofi si lista poate continua. Ce e curios e ca aproape fiecare locuitor are o bicicleta. Acesta e mijlocul lor de transport pana la magazin sau pana la un loc mai indepartat. Sunt ca olandezii:pE chiar ciudat sa vezi o babuta la saptezeci si ceva de ani pedaland  de cu zor. Satul de care va vorbesc e undeva la poalele muntilor Rodnei, un satuc de munte ,deci. Aici oamenii sunt mai harnici si cu mai mult rosu in obraji. Asa e mama, rosie foc, si, desi sta in oras acum, mereu se va gandi cu drag la vatra de odinioara.                                                                              P1010502P1010504P1010506P1010509P1010512P1010505P1010507P1010514P1010515P1010517P1010518P1010519P1010524P1010528P1010529P1010531P1010534

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: